Proiecte

Nicio Ușă Închisă: Șanse Egale pentru Fiecare Elev

Cod SMIS: 350924

Proiectul Nicio Ușă Închisă: Șanse Egale pentru Fiecare Elev urmărește creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic, prin măsuri integrate de sprijin pentru elevii aflați în risc de abandon școlar sau proveniți din grupuri / medii dezavantajate.Intervenția include sprijin financiar, programe de sprijin individualizat, activități remediale, consiliere, informare și educație parentală, precum și formarea personalului didactic din învățământul profesional și tehnic. Proiectul urmărește prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, cu accent pe elevii din clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a și pe consolidarea relației dintre școală, elevi, familie și comunitate.

Rămân la școală, îmi construiesc viitorul!

Cod SMIS: 350926

Proiectul Rămân la școală, îmi construiesc viitorul! urmărește creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic prin intervenții integrate dedicate elevilor aflați în risc de abandon școlar sau proveniți din medii dezavantajate.Proiectul combină măsuri de identificare și sprijin pentru elevi, sprijin financiar, activități remediale, consiliere, programe de informare și educație parentală, precum și formarea cadrelor didactice. Intervenția vizează menținerea elevilor în sistemul de educație, îmbunătățirea competențelor de bază și creșterea șanselor de integrare educațională și profesională.

Profesioniști prin Educație Incluzivă și Sprijin Integrat

Cod SMIS: 350927

Proiectul Profesioniști prin Educație Incluzivă și Sprijin Integrat urmărește creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic, prin intervenții integrate destinate elevilor aflați în risc de abandon școlar sau proveniți din grupuri / medii dezavantajate.Proiectul propune un pachet de măsuri care include identificarea elevilor vulnerabili, sprijin individualizat, subvenții, activități remediale, consiliere psihologică, programe de informare și educație parentală, precum și formarea cadrelor didactice. Intervenția urmărește menținerea elevilor în sistemul de educație, creșterea nivelului de competențe și consolidarea unei abordări incluzive în învățământul profesional și tehnic.

GREEN JOBS PRAHOVA – Tranziție către o economie verde

Cod SMIS: 359255

Proiectul GREEN JOBS PRAHOVA – Tranziție către o economie verde urmărește atenuarea impactului social, economic și ocupațional al tranziției la neutralitatea climatică în județul Prahova, prin măsuri integrate de sprijin pentru persoanele afectate direct sau indirect de transformările economice asociate trecerii către o economie verde.Intervenția vizează sprijinirea a 1.700 de persoane din județul Prahova, prin definirea și actualizarea competențelor necesare pe piața muncii, reconversie profesională, formare, servicii specializate de ocupare, mediere, acompaniere socio-profesională și măsuri de stimulare a angajatorilor.Proiectul răspunde contextului specific al județului Prahova, unde tranziția către neutralitatea climatică afectează sectoare industriale importante, în special cele legate de petrol, gaze, producție industrială și servicii conexe. Prin activitățile propuse, proiectul contribuie la adaptarea forței de muncă la noile cerințe ale economiei verzi, la creșterea ocupării și la consolidarea capacității Serviciului Public de Ocupare de a gestiona efectele tranziției asupra pieței muncii.

Studiu privind nivelul de cunoștințe, atitudinile și intențiile adolescenților în legătură cu consumul de substanțe ilegale

Proiectul Studiu privind nivelul de cunoștințe, atitudinile și intențiile adolescenților în legătură cu consumul de substanțe ilegale urmărește generarea de date și dovezi privind nivelul de cunoștințe, percepțiile, atitudinile și intențiile adolescenților din România în legătură cu consumul de droguri și alte substanțe ilicite. Cercetarea este completată de perspectiva părinților / îngrijitorilor și a furnizorilor de servicii relevanți, pentru a înțelege mai bine factorii care influențează riscul de inițiere, barierele și factorii protectivi, precum și canalele de comunicare relevante pentru prevenție.Studiul se adresează adolescenților cu vârsta între 10 și 17 ani, împărțiți în două categorii de vârstă — 10–13 ani și 14–17 ani — precum și îngrijitorilor acestora și reprezentanților serviciilor din educație, sănătate, protecție socială, ONG-uri și structuri comunitare. Cercetarea are o abordare mixtă, calitativă și cantitativă, și urmărește să ofere UNICEF și actorilor naționali date utile pentru dezvoltarea unui program de comunicare pe termen lung, orientat spre prevenirea debutului consumului de substanțe în rândul copiilor și adolescenților.Prin metodologia propusă, proiectul nu investighează comportamente personale de consum și nu solicită dezvăluiri privind utilizarea de substanțe, ci se concentrează asupra cunoștințelor, percepțiilor, surselor de informare, normelor sociale, intențiilor comportamentale și mecanismelor de prevenție.

Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 4

Proiectul urmărește realizarea celei de-a patra runde a Social Cohesion Survey in the context of the Ukrainian humanitarian crisis, cu scopul de a actualiza și extinde baza de date privind coeziunea socială dintre cetățenii români și refugiații ucraineni aflați în România.Studiul va genera date cantitative comparabile cu rundele anterioare și va analiza modul în care au evoluat percepțiile românilor față de refugiații ucraineni, precum și experiențele refugiaților în raport cu siguranța, apartenența, accesul la servicii și interacțiunile cu comunitățile locale. Proiectul urmărește să surprindă dinamici sociale relevante, inclusiv încrederea interpersonală și instituțională, empatia, percepția asupra siguranței, deschiderea față de diversitate și sentimentul de apartenență comunitară.Rezultatele vor sprijini UNICEF, actorii umanitari, factorii de decizie și organizațiile comunitare în formularea unor intervenții, campanii și politici publice care să consolideze coeziunea socială, să reducă tensiunile și să susțină integrarea refugiaților ucraineni în România.

Cercetare calitativă pentru creșterea ratei vaccinării copiilor în comunitățile rurale/semi-urbane cu un nivel socio-economic scăzut

Proiectul urmărește realizarea unui studiu calitativ privind barierele în calea vaccinării în comunități defavorizate din România, cu accent pe comunități rurale insuficient deservite și comunități Roma. Studiul își propune să contribuie la înțelegerea cauzelor psihologice, comportamentale, sociale și organizaționale care influențează participarea, amânarea sau refuzul vaccinării copiilor.Cercetarea vizează perspectivele furnizorilor de servicii medicale și comunitare — medici de familie, pediatri, asistente medicale, asistente medicale comunitare și mediatori sanitari — cu privire la provocările și oportunitățile de creștere a acoperirii vaccinale în comunitățile vulnerabile.Rezultatele studiului vor fundamenta recomandări pentru strategii și intervenții de sănătate publică adaptate contextului local, în vederea îmbunătățirii accesului la vaccinare și a creșterii încrederii în vaccinare în comunitățile cu acoperire vaccinală redusă.

Cercetare calitativă privind motivele neprezentării la vaccinare în județele Brașov și Mureș

Proiectul urmărește realizarea unei cercetări calitative privind motivele neparticipării la vaccinare, prin explorarea atitudinilor, convingerilor, barierelor și potențialilor factori de motivare în rândul părinților și îngrijitorilor copiilor eligibili pentru vaccinare, cu vârsta între 0 și 5 ani, care refuză, ezită sau nu se prezintă la vaccinarea copiilor.Cercetarea urmărește să ofere o înțelegere mai bună a cauzelor psihologice și comportamentale asociate neparticipării la vaccinare, inclusiv percepțiile privind riscul, nivelul de informare, sursele de informație utilizate și de încredere, influența dezinformării și experiențele anterioare legate de vaccinare și sistemul medical.Rezultatele proiectului vor furniza dovezi utile pentru ajustarea strategiilor de sănătate publică, inclusiv a campaniilor de comunicare, materialelor informative și mesajelor destinate părinților și îngrijitorilor, astfel încât acestea să răspundă mai bine nevoilor, temerilor și motivațiilor acestora.

Barometrul Sănătății Orale

Barometrul Sănătății Orale este un studiu național realizat la inițiativa Colegiului Medicilor Stomatologi din România, cu sprijinul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății, având ca scop evaluarea stării de sănătate oro-dentară a populației din România, a comportamentelor asociate sănătății orale și a nevoilor de servicii stomatologice la nivel național. Raportul final precizează că studiul a fost realizat la inițiativa CMSR, cu sprijinul ARPS, iar ARPS a avut rol în realizarea metodologiei, instrumentelor de cercetare, coordonarea culegerii datelor, analiza datelor și editarea raportului. Proiectul răspunde unei nevoi majore de politici publice: lipsa unor date cuprinzătoare, actualizate și reprezentative privind sănătatea orală a populației din România. Raportul arată că, înaintea acestui demers, în România nu existau studii naționale comprehensive care să evalueze și să raporteze starea de sănătate orală a populației, prevalența afecțiunilor dentare, parodontale și ortodontice sau nevoile reale de servicii stomatologice, ceea ce limita capacitatea decidenților de a fundamenta programe și politici publice adecvate. Scopul proiectului este de a furniza o bază solidă de date pentru fundamentarea politicilor publice în domeniul sănătății orale, pentru adaptarea intervențiilor de educație, prevenție și tratament la nevoile reale ale populației și pentru susținerea unei alocări mai adecvate a resurselor publice pentru serviciile stomatologice. Studiul este prezentat ca primul proiect dintr-o strategie mai amplă a CMSR de implicare în îmbunătățirea sănătății orale a populației prin propuneri și inițiative de politici publice bazate pe date statistice. Prin acest proiect, au fost colectate date atât prin chestionare aplicate față în față, cât și prin examene clinice realizate de medici stomatologi, ceea ce oferă o imagine complexă asupra sănătății orale: nivelul de informare, comportamentele de igienă și prevenție, accesarea serviciilor stomatologice, prevalența principalelor afecțiuni orale și necesarul estimat de servicii stomatologice la nivel național.

Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 3

Proiectul urmărește realizarea celei de-a treia runde a cercetării privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare generate de războiul din Ucraina, cu scopul de a analiza modul în care au evoluat percepțiile populației din România față de persoanele strămutate din Ucraina și, în oglindă, modul în care persoanele refugiate din Ucraina percep integrarea și relația cu comunitățile românești.Această rundă continuă cercetările realizate în martie și iunie 2023 și permite compararea evoluției percepțiilor în timp, pe teme precum acceptarea prezenței refugiaților în România, distanța socială, drepturile și serviciile de care ar trebui să beneficieze persoanele strămutate, sprijinul oferit de stat și societatea civilă, integrarea socială, accesul la informații și potențialele linii de tensiune dintre comunități.Proiectul are rolul de a furniza date și interpretări utile pentru UNICEF România, autorități publice, organizații neguvernamentale, organizații internaționale și alți actori implicați în răspunsul la criza umanitară, pentru fundamentarea intervențiilor, strategiilor de comunicare și programelor de sprijin care pot contribui la menținerea și consolidarea coeziunii sociale.

Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 2

Proiectul urmărește realizarea celei de-a doua runde a studiului privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare generate de războiul din Ucraina, cu scopul de a analiza modul în care populația din România percepe persoanele strămutate din Ucraina la aproximativ 16 luni de la începutul conflictului.Cercetarea continuă demersul realizat în martie 2023 și are rolul de a surprinde evoluția percepțiilor, atitudinilor și posibilelor linii de tensiune în rândul populației din România față de persoanele refugiate din Ucraina. Studiul urmărește să ofere date utile pentru actorii implicați în răspunsul la criza umanitară — instituții publice, organizații internaționale, organizații neguvernamentale și alte structuri de sprijin — astfel încât intervențiile viitoare să poată fi mai bine adaptate nevoilor comunităților gazdă și ale persoanelor refugiate.Proiectul abordează teme precum nivelul de acceptare a prezenței refugiaților ucraineni în România, interesul populației față de situația acestora, distanța socială, percepțiile privind sprijinul oferit de statul român, integrarea socială, potențialele linii de tensiune și sursele de informare utilizate de populația din România.

Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 1

Proiectul urmărește realizarea unei cercetări privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare generate de războiul din Ucraina, la aproximativ un an de la începutul conflictului. Studiul își propune să analizeze modul în care populația din România percepe persoanele refugiate din Ucraina, precum și modul în care refugiații ucraineni își percep viața, nevoile, siguranța și posibilitățile de integrare în societatea românească.Cercetarea are rolul de a oferi date și perspective utile pentru actorii implicați în răspunsul la criza umanitară - instituții publice, organizații internaționale, organizații neguvernamentale și alte structuri de sprijin - astfel încât aceștia să poată fundamenta mai bine intervențiile, programele și măsurile de comunicare destinate consolidării coeziunii dintre comunitățile gazdă și persoanele refugiate.Proiectul abordează teme precum percepțiile reciproce dintre români și refugiații ucraineni, nivelul de acceptare socială, distanța socială, nevoile de integrare, accesul la informații și servicii, precum și posibilele linii de tensiune care pot afecta relațiile dintre cele două comunități.