Resursele prezentate mai jos ilustrează contribuția ARPS la cercetare, analiză, comunicare și dezvoltare de cunoaștere în domenii relevante pentru sănătate, educație, social și politici publice. Lista include materiale realizate de ARPS, precum și resurse la care membrii sau experții organizației au contribuit direct.
Campanie IEC pentru informarea tinerilor cu privire la contracepție, prevenirea sarcinilor nedorite și protecția împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. Include postere, leaflet și materiale social media în română, engleză și ucraineană.
Citește mai mult
Consumul de tutun reprezintă principala cauză prevenibilă de deces la nivel global, provocând peste 8,7 milioane de decese anual. Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice toxice și poate reduce speranța de viață cu cel puțin 10 ani. În Uniunea Europeană, tutunul cauzează aproximativ 700.000 de decese anual, cu o prevalență îngrijorătoare de 26% în populația generală și 29% în rândul tinerilor de 15-24 ani.Apariția noilor produse cu tutun, creșterea utilizării dispozitivelor de vaping și a tutunului încălzit reprezintă tendințe alarmante, mai ales că fumatul începe de obicei înainte de 25 de ani, când riscul de adicție este maxim. În acest context, România a adoptat Legea nr. 64/2024, aplicabilă din 3 aprilie 2024, care interzice în toate unitățile de învățământ fumatul și utilizarea tuturor categoriilor de produse cu tutun sau nicotină, inclusiv țigări electronice și pliculețe cu nicotină. Unitățile de învățământ trebuie să elaboreze regulamente interne cu sancțiuni specifice pentru implementarea eficientă a acestei legi.
Citește mai mult
Raportul prezintă rezultatele anchetei EHES 2022 în România, anchetă de examinare a stării de sănătate a populației adulte (25–64 ani) care combină chestionarul cu măsurători obiective, consultații medicale și analize de laborator. Oferă date privind hipertensiunea, hipercolesterolemia, diabetul, obezitatea, fumatul și alți factori de risc pentru bolile cronice.
Citește mai mult
Studiu național reprezentativ privind consumul de tutun și principalii indicatori ai controlului tutunului în rândul populației adulte din România, cu vârsta de 15 ani și peste. Realizat ca a doua rundă GATS, după studiul de referință din 2011, oferă date comparabile internațional pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate.
Citește mai mult
Acest studiu evaluează nivelul de alfabetizare în sănătate și gradul de conștientizare privind bolile cardiovasculare și diabetul în cadrul Proiectului JACARDI, o inițiativă europeană care își propune reducerea impactului acestor afecțiuni cronice, concentrându-se pe comuna Chirnogi, județul Călărași, România, unde datele au fost colectate de la 200 de persoane diagnosticate cu diabet și/sau boli cardiovasculare, în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, folosind un chestionar structurat bazat pe Health Literacy Questionnaire (HLQ) și modulele Cunoștințe, Atitudini și Practici (KAP). Prin utilizarea metodei Computer-Assisted Personal Interviewing (CAPI) pentru colectarea standardizată a datelor și aplicarea metodologiei OPHELIA pentru segmentare, studiul a identificat 10 clustere distincte, care reflectă niveluri variate de alfabetizare în sănătate, cu bariere semnificative observate în special în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi cele cu un nivel scăzut de educație și statut socio-economic precar, care se confruntă cu dificultăți în accesarea îngrijirilor specializate și în înțelegerea informațiilor medicale. Deși ajustările dietetice au fost adoptate în mod obișnuit, nivelul activității fizice a rămas scăzut, iar monitorizarea glicemiei și a tensiunii arteriale a fost inconsistentă. Rezultatele subliniază necesitatea intervențiilor țintite, a programelor educaționale comunitare și a îmbunătățirii accesului la informații medicale de încredere pentru a aborda inegalitățile în gestionarea sănătății și pentru a promova rezultate mai bune în comunitățile rurale.
Citește mai multStudiul realizat în comuna Drăgești, județul Bihor, analizează modul în care alfabetizarea în sănătate influențează prevenirea și gestionarea bolilor cardiovasculare și a diabetului. Cercetarea, desfășurată pe un eșantion de 200 de persoane și aplicată prin metodologia OPHELIA, a identificat 15 tipuri diferite de profiluri de alfabetizare, descrise prin vignette. Rezultatele arată că, deși mulți respondenți comunică bine cu personalul medical și au acces la informații, există încă dificultăți în ceea ce privește autoîngrijirea, activitatea fizică și monitorizarea regulată a sănătății. Raportul subliniază rolul factorilor sociali, economici și culturali și recomandă programe educaționale și intervenții adaptate comunității. Aceste constatări oferă un punct de plecare pentru politici publice care să reducă inegalitățile și să îmbunătățească sănătatea la nivel local.
Citește mai multRaportul din comuna Parava, județul Bacău, explorează alfabetizarea în sănătate și accesul la servicii medicale pentru persoanele cu boli cardiovasculare și diabet. Studiul s-a bazat pe 200 de chestionare și a folosit metodologia OPHELIA pentru a grupa participanții în 14 categorii cu nevoi și resurse diferite. Analiza arată că, deși majoritatea oamenilor sunt înregistrați la medicul de familie, mulți întâmpină dificultăți în a înțelege și aplica recomandările medicale. Factorii socio-economici, nivelul scăzut de educație și accesul limitat la surse de informare afectează gestionarea bolilor cronice. Modulul KAP confirmă incertitudinea ridicată și lipsa unor practici consecvente de autoîngrijire. Raportul propune ateliere de co-creare, educație medicală adaptată și măsuri care să sprijine comunitatea în reducerea inegalităților și în îmbunătățirea sănătății.
Citește mai multStudiul analizează alfabetizarea în sănătate privind bolile cardiovasculare și diabetul în România, în cadrul Proiectului JACARDI (WP6), pe un eșantion de 5.207 persoane din mediul rural. Folosind chestionarele HLQ și KAP, aplicat prin metoda CAPI, cercetarea a identificat 15 clustere distincte cu niveluri variate de alfabetizare. Rezultatele arată că, deși majoritatea respondenților sunt înregistrați la un medic de familie, accesul la servicii specializate și înțelegerea informațiilor medicale rămân provocări majore, în special pentru grupurile vulnerabile. Factorii socio-economici și lipsa sprijinului social agravează aceste dificultăți. Studiul recomandă intervenții personalizate, cum ar fi programe de educație în sănătate și campanii de conștientizare, pentru a îmbunătăți gestionarea bolilor cronice în comunitățile rurale.
Citește mai mult
Volum semnat de Raisa-Gabriela Zamfirescu (Palgrave Macmillan, 2025) care examinează reprezentările de gen, vârstă și identitate în producțiile de televiziune Hallmark, pe baza unei colecții de 628 de filme originale (2015–2023). Discută diversitatea rasială și religioasă, ageismul, incluziunea personajelor LGBTQ și cu dizabilități, precum și relația dintre vârstă, feminități și masculinități.
Citește mai mult
Volum semnat de Maria-Larisa Șoroagă (Tritonic Books, 2025) despre aderența la tratament la pacienții cu tuberculoză multidrog-rezistentă (MDR) și extensiv rezistentă (XDR) din România. Abordare interdisciplinară — sănătate publică, sociologie, asistență socială — și metodologie mixtă, cu interviuri semi-structurate.
Citește mai multRaportul subliniază scăderea ratelor de vaccinare în România și creșterea bolilor prevenibile, precum rujeola și tusea convulsivă. Studiul realizat în județele Brașov și Mureș analizează factorii sociali, economici și psihologici care influențează deciziile îngrijitorilor de a nu-și vaccina copiii. Rezultatele arată că principalele obstacole sunt accesul dificil la servicii medicale în mediul rural, lipsa informațiilor corecte, teama de reacții adverse și influența negativă a dezinformării online. Studiul evidențiază necesitatea unor intervenții complexe, precum îmbunătățirea accesului la servicii medicale, extinderea personalului medical, campanii de informare adaptate și strategii eficiente de combatere a dezinformării. Aceste măsuri ar putea crește încrederea publicului în vaccinare și îmbunătăți rata de imunizare.
Citește mai multSănătatea orală în România este o provocare semnificativă, având în vedere numărul redus de consultații stomatologice anuale, situând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar 0,3 consultații per capita față de media europeană de 0,9. Această adresabilitate scăzută conduce la identificarea tardivă a problemelor dentare și la creșterea costurilor de tratament. Absența studiilor cuprinzătoare privind starea de sănătate orală a populației la nivel național reprezintă un obstacol major în fundamentarea programelor și politicilor din domeniu, existând riscul ca acestea să nu răspundă adecvat provocărilor locale și naționale. Prezentul studiu a avut ca obiectiv principal evaluarea stării actuale de sănătate orală a populației din România, vizând persoane cu vârste între 0-17 ani și peste 18 ani, din mediul urban și rural, care au accesat servicii stomatologice. Cercetarea s-a concentrat pe trei aspecte esențiale: evaluarea cunoștințelor și comportamentelor asociate sănătății orale, analiza stării de sănătate orală a diferitelor categorii de vârstă și identificarea nevoilor de servicii stomatologice în rândul populației. Metodologia de cercetare a inclus un eșantion convențional la nivel național format din 1.544 de subiecți (640 persoane cu vârste între 0-17 ani și 904 persoane peste 18 ani), colectarea datelor realizându-se în perioada martie-mai 2024. Studiul a avut două componente principale: aplicarea unui chestionar în cadrul unui interviu față în față la cabinetele stomatologice și realizarea de examene clinice de către medici stomatologi. Datele obținute oferă o marjă de eroare de ±2,5% pentru eșantionul național și de ±3,9% și ±3,3% pentru eșantioanele de 0-17 ani și, respectiv, peste 18 ani, la un nivel de încredere de 95%. Toate eșantioanele sunt reprezentative pentru populația țintă, fiind validate pe baza statisticilor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică. Studiul a fost coordonat și realizat de către Asociația Română pentru Promovarea Sănătății.
Citește mai mult
Sinteză calitativă a comportamentelor de vaccinare COVID-19 ale personalului medical din zece țări din Europa și Asia Centrală (acceptare, recomandare și livrare a vaccinării), pe baza a 378 de interviuri și focus grupuri (2020–2022), analizate pe modelul COM-B. Publicat în Humanities and Social Sciences Communications (2023).
Citește mai multUna dintre cele mai grave crize umanitare din Europa modernă a început în februarie 2022 odată cu războiul din Ucraina, forțând oamenii să-și părăsească casele. UE, UNICEF și ONU au oferit sprijin refugiaților, iar în România monitorizarea situației acestora face parte din răspunsul continuu la criză. Cercetarea realizată în februarie-martie 2023 de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății a evaluat percepțiile populației românești față de persoanele strămutate din Ucraina și nevoile refugiaților ucraineni pentru integrarea în noile comunități. Scopul studiului a fost de a oferi actorilor implicați în răspunsul umanitar informații pentru planificarea intervențiilor și programelor de coeziune comunitară. Metodologia a inclus analize de social media, focus-grupuri și colectare de date prin chestionare online, obținându-se 405 răspunsuri de la români și 527 de la refugiați ucraineni.
Citește mai multLa 24 februarie 2022, Federația Rusă a invadat Ucraina, declanșând cea mai mare criză umanitară din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, din cauza numărului mare de persoane care au fugit din calea războiului. Uniunea Europeană, statele sale membre și alte țări europene au oferit sprijin persoanelor strămutate din Ucraina. Organizația Națiunilor Unite s-a angajat, de asemenea, să acorde sprijin și asistență familiilor de refugiați. În România, sprijinirea refugiaților și evaluarea constantă a nevoilor acestora face parte din răspunsul continuu al UNICEF la criză. Cercetarea prezentată a fost realizată în iunie – august 2023, la un an și jumătate de la începutul conflictului, pentru a evalua percepția populației românești din comunitățile gazdă asupra persoanelor strămutate din Ucraina și a refugiaților ucraineni asupra propriilor nevoi pentru a participa mai mult la viața noilor lor comunități.
Citește mai multRaportul Runda 3 continuă analiza coeziunii sociale în contextul crizei ucrainene, urmărind evoluția percepțiilor românilor și ale persoanelor strămutate din Ucraina pe parcursul anului 2023. Cercetarea compară datele colectate în martie, iunie și noiembrie 2023 și analizează teme precum distanța socială, sprijinul oferit refugiaților, drepturile acestora, integrarea în comunitățile românești și sursele de informare. Studiul evidențiază o dinamică socială complexă: pe de o parte, o creștere a oboselii și a reticenței în rândul populației gazdă, iar pe de altă parte, eforturile persoanelor refugiate de a se adapta, de a învăța limba română, de a găsi un loc de muncă și de a construi o viață mai stabilă în România.
Citește mai multRaportul Runda 4, realizat în 2025, revine asupra temei coeziunii sociale la peste trei ani de la începutul războiului din Ucraina și analizează modul în care relația dintre comunitățile românești și persoanele strămutate din Ucraina a evoluat în timp. Studiul include atât perspectiva populației din România, cât și perspectiva refugiaților ucraineni, abordând teme precum integrarea, apartenența comunitară, accesul la servicii, sprijinul instituțional, percepțiile privind echitatea și oboseala informațională. Rezultatele arată că integrarea a avansat, dar rămâne un proces incomplet: românii își păstrează o anumită deschidere, însă aceasta este influențată de constrângeri economice și de suprasaturarea informațională, în timp ce persoanele refugiate își construiesc treptat legături locale, dar continuă să întâmpine dificultăți legate de limbă, ocupare și acces egal la servicii.
Citește mai mult
Analiză cluster (k-means) a modului în care publicul din România se raportează la dilema drepturi versus securitate, pe baza Barometrului culturii de securitate (eșantion național de 1.000 de respondenți, 2018). Identifică trei profiluri atitudinale privind drepturile, securitatea și încrederea instituțională. Publicat în Revista de Științe Politice și Relații Internaționale (2020).
Citește mai mult
Analiză calitativă (12 interviuri și un chestionar pe 107 respondenți) privind modul în care tinerii din Generația Z folosesc telefonul mobil și semnificațiile personale și sociale pe care le atribuie acestuia — instrument de comunicare, spațiu de refugiu și divertisment, dar și sursă de riscuri ale utilizării excesive. Publicat în Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology (2022).
Citește mai mult
Studiu caz-control privind factorii de risc asociați deceselor prin rujeolă la copii sub 59 de luni, în timpul epidemiei naționale din România 2016–2018 (50 de cazuri fatale și 250 non-fatale). Pneumonia ca o complicație a rujeolei a rămas principalul factor de risc pentru deces. Publicat în BMC Infectious Diseases (2021).
Citește mai mult
Studiu calitativ privind tuberculoza multidrog-rezistentă din România, din perspectiva implicațiilor sociale ale bolii și a nevoilor pacienților pe durata tratamentului — pe baza interviurilor cu pacienți TB-MDR și un medic pneumoftiziolog din Centrul MDR București. Publicat în Calitatea Vieții (2018).
Citește mai mult
Articol care analizează tuberculoza ca problemă majoră de sănătate publică, cu accent pe legătura dintre vulnerabilitatea socio-economică, aderența la tratament și rolul stimulentelor financiare pentru pacienții cu TB multidrog-rezistentă și extensiv rezistentă, pe baza a 914 cazuri MDR-TB și XDR-TB. Publicat în Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology (2024).
Citește mai mult
Articol care analizează diferențele dintre mediul rural și cel urban din România privind comportamentele de sănătate, factorii de risc și accesul la asistența medicală primară, pe baza datelor din Health Evaluation Survey / EHES România 2022. Publicat în BMC Health Services Research (2024).
Citește mai mult
Analiză a percepțiilor și atitudinilor populației europene față de vaccinare, pe baza Eurobarometer 91.2 / 2019. Prin clustering k-means, respondenții sunt clasificați în patru profiluri atitudinale (de la sceptici la pro-vaccinare), cu diferențe relevante între țări și regiuni. Publicat în Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology (2021).
Citește mai mult
Analiză aprofundată a utilizării produselor din tutun încălzit (HTPs) în rândul tinerilor din România, pe baza datelor Global Youth Tobacco Survey 2017 și Global Adult Tobacco Survey 2018. Poster prezentat la SRNT 2024 (Edinburgh), cu argumente pentru strategii țintite de prevenție a consumului de nicotină în rândul tinerilor.
Citește mai mult
Rezultatele primului studiu epidemiologic național privind prevalența bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC / COPD) în România, realizat cu evaluare spirometrică la populația de peste 40 de ani (1.543 de participanți). Prevalență de 9,3%, dintre care doar 4% aveau deja un diagnostic. Poster publicat în CHEST (2012).
Citește mai mult
Cercetare privind cunoștințele, atitudinile și practicile populației din România referitoare la HIV/SIDA, hepatita B și C, pe două grupuri-țintă: populația generală adultă (1.005 respondenți) și 200 de utilizatori de droguri injectabile din București. Abstract publicat în BMC Infectious Diseases (2016).
Citește mai mult
Analiză a percepțiilor, atitudinilor și preferințelor europenilor privind fumatul, produsele din tutun și țigările electronice, pe baza Eurobarometer 87.1 / 2017 (27.901 respondenți din cele 28 de state membre UE). Folosește clustering k-means pentru a construi tipologii empirice ale fumătorilor și utilizatorilor de țigări electronice. Publicat în Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology (2020).
Citește mai multÎn perioada februarie-decembrie 2012, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății a implementat un proiect vizând identificarea metodelor eficiente de comunicare cu femeile fumătoare din România. Scopul a fost furnizarea de date și instrumente de comunicare adaptate în funcție de sex pentru campaniile anti-fumat. Proiectul a avut ca grupuri țintă profesioniștii din domeniul sănătății și cele aproximativ 1,2 milioane de femei fumătoare și 400.000 de adolescente consumatoare de tutun. Activitățile au inclus analiza secundară a datelor existente despre consumul de tutun, cercetare calitativă prin Focus Grupuri pentru identificarea percepțiilor și barierelor legate de fumat, și evaluarea materialelor educaționale dezvoltate. Rezultatele proiectului constau într-un Raport de analiză a comportamentului de fumat la femei, un Ghid de comunicare și un Toolkit de comunicare adaptat caracteristicilor culturale locale.
Citește mai multStudiul de față prezintă o analiză inovatoare a impactului consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România, fiind prima cercetare de acest tip identificată de autori. Rezultatele arată că sistemul de sănătate gestionează anual aproximativ 70.000 de externări atribuibile alcoolului, generând peste 570.000 zile de spitalizare. Profilul pacienților externați indică o predominanță masculină (80%), o prevalență ridicată la persoanele peste 45 de ani (75%) și o distribuție echilibrată între mediile de rezidență. Un aspect problematic îl constituie faptul că aproximativ 15% dintre cazurile externate reprezintă persoane neasigurate, creând dificultăți în validarea și rambursarea acestor cazuri. Cercetarea evidențiază alcoolul ca factor major de risc pentru sănătatea populației din România și subliniază necesitatea unor modificări funcționale în sistemul de sănătate pentru un răspuns mai eficient la problemele asociate consumului dăunător. Se constată absența multor servicii esențiale pentru controlul consumului de alcool la nivel populațional, inclusiv a celor de prevenție secundară pentru identificarea precoce a consumului problematic. Valoarea adăugată a studiului constă în: prezentarea sintetică a politicilor internaționale relevante pentru România, analiza comparativă a consumului de alcool la nivel național și internațional, evidențierea impactului social, economic și medical al fenomenului, cuantificarea poverii asupra sistemului spitalicesc, estimarea costurilor din sistemul de asigurări de sănătate și identificarea serviciilor inexistente sau neraportate corespunzător. Cercetarea deschide perspectiva unor studii comprehensive necesare pentru fundamentarea politicilor și serviciilor în domeniu.
Citește mai multRaportul de față explorează exercitarea drepturilor civile1 de către imigranți și barierele întâmpinate de aceștia în relația cu instituțiile statului și populația generală. Elementul de noutate al lucrării constă în abordarea obstacolelor în exercitarea drepturilor din perspectiva discriminării. În primul capitol am definit metodologia (preponderent calitativă) și conceptele cu care am operat pe parcursul lucrării și am încercat o tipologizare a discriminării care să ne ajute la încadrarea situațiilor evidențiate în interviurile cu imigranții. Mai departe, am selectat câteva teorii sociologice care încearcă să explice discriminarea ca reacție la percepția amenințării de către grupuri majoritare, în termeni de competiție pentru resursele limitate, ca formă a autoritarismului specific grupărilor de extremă dreaptă sau ca expresie a dualității identitate/alteritate. Partea a doua oferă o analiză a legislației europene și naționale legată de discriminare, din perspectiva drepturilor migranților și o prezentare a sistemului instituțional implicat în soluționarea plângerilor având ca obiect discriminarea. Capitolul trei este dedicat sintezei literaturii internaționale și românești care tratează subiecte cum sunt discriminarea, abuzul, exploatarea și inegalitățile sociale în arii ca locuirea, sănătatea, educația, munca etc., așa cum sunt trăite de/se reflectă asupra imigranților. În capitolul patru am analizat datele rezultate din cercetarea calitativă (interviuri și focus grupuri) și din cercetarea-pilot cantitativă (testarea corespondenței) și am formulat recomandări de măsuri pentru îmbunătățirea practicilor legate de drepturile civile și sociale ale migranților. Recomandările se adresează tuturor actorilor implicați în proces: autorități, imigranți, populație generală, angajatori și politicieni. Deși s-a dorit o abordare din perspectiva diferențelor de tratament, rezultatele analizei cercetării calitative au evidențiat o arie mult mai vastă de probleme, de la lipsa de informare atât a autorităților cât și a migranților, la obstacole legate de limbă, birocrația din sistemul instituțional, abuz, exploatare, discriminare și, în sfârșit, corupție.
Citește mai multStudiul Barometrul Integrării Imigranților a fost realizat în cadrul proiectului Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților, finanțat prin Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe și implementat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS) și Fundația pentru o societate deschisă (Fundația). Barometrul Integrării Imigranților (BII) este un instrument care analizează măsura în care societatea românească valorizează și facilitează incluziunea socială a imigranților, în special a celor care provin din afara spațiului comunitar. În 2015, studiul este la a treia ediție. Primele două ediții (2013 și 2014) pot fi consultate pe pagina de internet a Fundației pentru o societate deschisă , fiind publicate sub o licență deschisă. Proiectul Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani, între august 2012 și iunie 2015. În fiecare dintre acești ani, componenta de cercetare a fost reluată în aproximativ același cadru conceptual, dezvoltat în primul an (2013) și îmbunătățit în urma lecțiilor învățate din aplicare și a reacțiilor comunității de cercetare și practică în domeniul imigrației. Astfel, la finalul celor trei ani, rezultatul activității de cercetare este un instrument solid, testat în teren, de evaluare a deschiderii societății față de imigranți. În același timp, avem la dispoziție o măsură a progresului înregistrat pe durata celor trei ani de proiect.
Citește mai multPrin acest modul urmărim să oferim migranților noțiunile și instrumentele necesare înțelegerii și raportării a trei dintre cele mai frecvente modalități de încălcare a drepturilor acestora în societatea românească: discriminarea, abuzul și exploatarea (ultimele două pe piața muncii). Trainerii vor folosi un limbaj simplu, evitând terminologia din legislația în vigoare, pentru a nu induce confuzie participanților. Se va insista pe noțiunile de importanță practică pentru înțelegerea celor 3 concepte centrale ale trainingului: discriminarea (diferența de tratament), abuzul și exploatarea. Abordarea va fi interactivă, cu elemente vizuale (filme, imagini), exerciții și jocuri de rol, urmate de discuții moderate. Participanții vor fi orientați să ajungă ei înșiși la definițiile conceptelor și consecințe și, la final, vor fi ghidați să parcurgă integral pașii depunerii unei plângeri la una dintre instituțiile responsabile: CNCD/ITM/Poliție etc. Trainerii vor încuraja discuțiile în grup și vor avea pregătite exemple suplimentare pentru situațiile discutate. La pauza de prânz se vor distribui formularele de evaluare sau, după caz, se va solicita feedback verbal participanților.
Citește mai multStudiul Barometrul Integrării Imigranților a fost realizat în cadrul proiectului Centru de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților, finanțat prin Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe și implementat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS) și Fundația pentru o societate deschisă (Fundația). Barometrul Integrării Imigranților (BII) este un instrument care analizează măsura în care societatea românească valorizează și facilitează incluziunea socială a imigranților, în special a celor ce provin din afara spațiului comunitar. În 2014, studiul este la a doua ediție. Prima ediție (2013) poate fi consultată gratuit pe pagina de internet a Fundației pentru o societate deschisă. Proiectul Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților este programat să se desfășoare pe o perioadă de trei ani. În fiecare din acești ani, componenta de cercetare este reluată în aproximativ același cadru conceptual, dezvoltat în primul an (2013), cu îmbunătățiri, ținând cont de lecțiile învățate în anul anterior și de reacțiile comunității de cercetare și practică în domeniul imigrației. Astfel, la finalul celor trei ani, rezultatul activității de cercetare va fi un instrument solid, testat în teren, de evaluare a deschiderii societății față de imigranți și, în același timp, vom avea o măsură a progresului înregistrat pe durata întregului proiect.
Citește mai multBarometrul Integrării Imigranților 2013 a fost realizat în cadrul proiectului Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților, finanțat de UE și implementat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății și Fundația Soros România. Acest instrument analizează modul în care societatea românească facilitează incluziunea socială a imigranților, în special a celor din afara spațiului comunitar. Cercetarea a definit trei planuri ale integrării: idealul (drepturile fundamentale), viziunea (politicile și legislația din România) și practica (percepțiile cetățenilor și implementarea politicilor). Aceste planuri au fost proiectate pe 13 dimensiuni ale integrării, grupate în 5 niveluri: deschiderea, acceptarea diferențelor, sprijinul de bază pentru integrare, incluziunea și cetățenia. Metodologia a inclus analiza literaturii de specialitate, a legislației interne și internaționale, precum și culegerea de date pentru verificarea ipotezelor. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare dimensiune a integrării, cu o evaluare finală și recomandări pentru instituțiile responsabile de integrarea imigranților în România.
Citește mai multAcest studiu analizează direcțiile strategice pentru dezvoltarea programelor de vaccinare în România, în contextul scăderii acoperirii vaccinale și a încrederii publice. Cercetarea s-a bazat pe o metodologie complexă ce a inclus revizuirea literaturii de specialitate, analiza cantitativă a perspectivelor a 1.162 medici de familie (71% rată de răspuns) și cercetare calitativă prin interviuri cu experți și webinarii consultative. Rezultatele evidențiază provocări importante: acoperire vaccinală sub media europeană, întreruperi în lanțul de aprovizionare, motivație financiară insuficientă pentru personalul medical, lipsa informațiilor publice coerente și un cadru legislativ incomplet. Analiza SWOT a identificat tradiția României în vaccinare și structurile existente ca puncte forte, iar angajamentul politic și interesul multisectorial ca oportunități. Studiul definește șase domenii strategice de intervenție: politică publică clară, finanțare adecvată, capacitate instituțională, gestionare operațională, cercetare și sensibilizarea publicului. Raportul subliniază că ezitarea vaccinală a crescut din cauza discontinuității stocurilor și comunicării ineficiente, recomandând o abordare cuprinzătoare pentru restabilirea încrederii publice.
Citește mai mult
Aplicație digitală pentru managementul serviciilor integrate furnizate în cadrul centrelor comunitare. Gestionează beneficiari, familii, echipe și profesioniști din domenii sociale, medicale, educaționale și de sprijin comunitar, urmărind fluxul complet al cazului.
Citește mai mult
Aplicație web dedicată managementului operațional al programelor de screening populațional. Gestionează etapele de identificare, informare, înrolare, programare, furnizare de servicii, monitorizare și raportare în proiecte de sănătate publică.
Citește mai mult
Aplicație digitală pentru managementul studiilor din domeniul sănătății orale. Permite colectarea datelor clinice privind dentiția, aplicarea de chestionare și exportul datelor pentru analiză, utilizabilă în studii școlare, comunitare sau populaționale.
Citește mai mult
Aplicație digitală pentru colectarea datelor în teren în cadrul studiilor populaționale din domeniul sănătății comunitare. Sprijină aplicarea standardizată a chestionarelor, gestionarea respondenților și centralizarea datelor colectate de operatori sau echipe de cercetare.
Citește mai mult
Aplicație digitală pentru gestionarea intervențiilor de consiliere, sprijin și monitorizare dedicate tinerilor afectați de consumul de substanțe psihoactive sau alte forme de adicție. Sprijină echipe multidisciplinare prin module de evaluare, planuri individualizate și follow-up.
Citește mai multAlătură-te unei comunități de profesioniști și specialiști care susțin misiunea ARPS și contribuie la dezvoltarea inițiativelor asociației. Ca membru, poți participa la activități, consultări, proiecte și grupuri de lucru, în funcție de experiența și disponibilitatea ta.
Înscrie-te acumAi o idee, o întrebare sau o propunere de colaborare? Scrie-ne și hai să vedem cum putem construi împreună proiecte, parteneriate sau inițiative relevante pentru sănătatea și dezvoltarea comunităților.
Contactează-ne