Proiectul urmărește crearea unei baze naționale de date și dovezi privind sănătatea orală a populației din România, cu scopul de a fundamenta intervenții, programe și politici publice în domeniul sănătății orale. Studiul îmbină analiza comportamentelor și percepțiilor populației cu evaluarea clinică directă a stării de sănătate oro-dentară, oferind astfel o perspectivă integrată asupra nevoilor reale ale populației.

Obiectivele proiectului sunt:

1. Evaluarea cunoștințelor și comportamentelor asociate sănătății orale, inclusiv factori de risc, obiceiuri de igienă orală, stil de viață, adresabilitate la medicul stomatolog și nivel de informare privind sănătatea orală.
2. Evaluarea stării de sănătate orală a copiilor, adolescenților și adulților, prin examene clinice stomatologice care au urmărit prevalența principalelor afecțiuni orale, eficiența igienei orale și statusul dentar, parodontal și protetic.
3. Evaluarea nevoii de servicii stomatologice în rândul populației, pe categorii de vârstă, mediu de rezidență și alte caracteristici relevante, cu estimarea volumului de servicii necesare pentru tratamentul afecțiunilor identificate.
4. Fundamentarea politicilor publice și a programelor naționale de sănătate orală, prin furnizarea de date actualizate privind prevalența afecțiunilor orale, accesul la servicii, nevoile populației și direcțiile prioritare de intervenție.
5. Sprijinirea dezvoltării unor măsuri de educație, prevenție și tratament stomatologic, cu accent pe accesul la servicii de bază, servicii preventive, informare publică și reducerea inegalităților de acces la îngrijire stomatologică.

Grupul țintă al proiectului este format din populația României, atât copii și adolescenți, cât și adulți, din mediul urban și rural, care au accesat servicii stomatologice și au fost incluși în eșantionul național al cercetării. Studiul a inclus persoane cu vârste între 0 și 17 ani și persoane cu vârste peste 18 ani, structurate în subeșantioane distincte pentru a permite analiza specifică a nevoilor copiilor, adolescenților și adulților.

Pentru copiii cu vârste între 0 și 14 ani, chestionarele au fost aplicate părinților sau aparținătorilor, iar pentru adolescenții de peste 15 ani și adulți, chestionarele au fost aplicate direct persoanelor selectate. Toate persoanele incluse în eșantion au beneficiat și de examen clinic stomatologic realizat de medicul stomatolog, pe baza unui protocol standardizat.

Grupul țintă a fost structurat pentru a reflecta diversitatea populației din România, prin includerea participanților din toate cele opt regiuni de dezvoltare și din ambele medii de rezidență, urban și rural. Eșantionarea a utilizat criterii de stratificare pe regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, iar datele au fost ponderate pentru a permite corelarea cu statisticile oficiale și cu structura populației.

Indirect, proiectul se adresează și decidenților din domeniul sănătății, instituțiilor publice, organizațiilor profesionale, medicilor stomatologi, CNAS, Ministerului Sănătății, organizațiilor societății civile și tuturor actorilor interesați de îmbunătățirea politicilor publice și a programelor naționale de sănătate orală.

Activitățile proiectului au fost construite pentru a asigura o cercetare națională riguroasă, bazată pe metode cantitative, examene clinice stomatologice și analiză documentară. Demersul a combinat colectarea directă de date din teren cu analiza statistică, modelarea nevoii de servicii stomatologice și formularea de recomandări pentru politici publice.

1. Realizarea analizei documentare și fundamentarea cercetării. A fost realizată o analiză de tip desk research pentru fundamentarea teoretică și contextuală a studiului, prin analiza documentelor și datelor disponibile privind sănătatea orală, politicile publice, strategiile naționale și europene, precum și sursele statistice relevante. Această etapă a contribuit la identificarea lacunelor de cunoaștere și la dezvoltarea instrumentelor de cercetare.
2. Elaborarea metodologiei și a instrumentelor de cercetare. Au fost dezvoltate metodologia studiului, chestionarele, fișele de examen clinic și procedurile standardizate de lucru. Instrumentele au fost adaptate pentru principalele categorii de participanți: copii, adolescenți și adulți, precum și pentru tipurile de dentiție relevante: temporară, mixtă și definitivă.
3. Pretestarea instrumentelor și procedurilor de lucru. Chestionarele, formularele de examen clinic, procedurile de teren și instrumentele de gestionare a activității au fost pretestate înainte de aplicarea la scară națională, pentru a asigura claritatea, consistența și calitatea datelor colectate.
4. Selecția, recrutarea și instruirea medicilor stomatologi implicați. În proiect au fost implicați medici stomatologi din unități medicale de stomatologie care și-au exprimat acordul de participare. Aceștia au fost instruiți privind metodologia de selecție a respondenților, aplicarea chestionarelor, realizarea examenelor clinice și introducerea datelor în platforma electronică.
5. Culegerea datelor prin chestionar. A fost realizată colectarea de date pe bază de chestionar, prin interviu față în față în cabinetul medicului stomatolog. Chestionarele au vizat date socio-demografice, igienă orală, stil de viață, acces și adresabilitate la servicii stomatologice, informare privind sănătatea orală și utilizarea serviciilor decontate sau plătite direct.
6. Realizarea examenelor clinice stomatologice. Toți participanții incluși în eșantion au beneficiat de examen clinic stomatologic realizat de medicul stomatolog, pe baza unei fișe standardizate. Evaluarea clinică a inclus status dentar, status parodontal, igienă orală, leziuni ale mucoasei orale, proteze dentare, anomalii ortodontice, urgențe și necesar de tratament.
7. Utilizarea unei aplicații software pentru colectarea și gestionarea datelor. În cadrul proiectului a fost utilizată o aplicație software care a permis colectarea, stocarea și gestionarea datelor rezultate din chestionare și examene clinice, inclusiv gestionarea consimțămintelor și reducerea riscului de erori în introducerea datelor.
8. Analiza statistică și modelarea nevoii de servicii stomatologice. Datele colectate au fost validate, ponderate și analizate statistic. Au fost realizate analize descriptive, estimări de prevalență, modelări privind volumul serviciilor stomatologice necesare și interpretări comparative pentru copii, adolescenți și adulți.
9. Elaborarea raportului final și formularea recomandărilor. Rezultatele cercetării au fost sintetizate într-un raport final care include metodologia, rezultatele examenelor clinice, rezultatele chestionarelor, analiza nevoii de servicii stomatologice, concluzii și recomandări de politici publice pentru îmbunătățirea sănătății orale în România.

Prin implementarea proiectului, a fost realizat un studiu național complex privind sănătatea orală a populației din România, care oferă decidenților, profesioniștilor din domeniul stomatologic și societății civile o bază de date relevantă pentru dezvoltarea politicilor publice și a programelor de sănătate orală.

1. A fost elaborat raportul final „Barometrul Sănătății Orale”, un document de referință privind starea de sănătate oro-dentară a populației din România, comportamentele asociate și nevoile de servicii stomatologice.
2. A fost realizată prima analiză națională amplă care combină chestionare și examene clinice stomatologice, oferind atât date despre percepții și comportamente, cât și date clinice privind prevalența afecțiunilor orale.
3. A fost documentată precaritatea sănătății orale în rândul copiilor, adolescenților și adulților, prin identificarea prevalenței ridicate a cariilor cavitare, sângerării gingivale, parodontitei, edentațiilor neprotezate, infecțiilor dentare și altor probleme stomatologice.
4. A fost estimată nevoia majoră de servicii stomatologice la nivel național, atât pentru populația 0–17 ani, cât și pentru populația adultă, cu estimări privind volumul de servicii necesare pentru tratarea afecțiunilor existente.
5. A fost evidențiat nivelul redus de informare privind sănătatea orală, precum și nevoia de implicare mai puternică a medicului stomatolog în educație, prevenție și comunicare cu pacienții.
6. A fost documentată utilizarea redusă a serviciilor stomatologice, raportul arătând că doar o parte redusă a populației accesează periodic medicul stomatolog, iar nevoia nesatisfăcută de servicii este asociată cu bariere financiare, teritoriale și de informare.
7. Au fost formulate recomandări pentru decidenți, inclusiv introducerea conceptului de „stomatologie de familie”, creșterea accesului la servicii stomatologice de bază și de urgență, dezvoltarea unor campanii comprehensive de informare, îmbunătățirea sistemului informațional privind sănătatea orală, creșterea graduală a finanțării publice și definirea unui cadru strategic național pentru sănătatea orală.
8. Proiectul oferă o bază pentru viitoare politici publice și programe naționale de sănătate orală, prin date relevante despre prevalență, comportamente, acces la servicii, nevoi de tratament și direcții de intervenție.