Resursele prezentate mai jos ilustrează contribuția ARPS la cercetare, analiză, comunicare și dezvoltare de cunoaștere în domenii relevante pentru sănătate, educație, social și politici publice. Lista include materiale realizate de ARPS, precum și resurse la care membrii sau experții organizației au contribuit direct.
Articolul sintetizează rezultatele unor studii calitative realizate în zece țări din Europa și Asia Centrală privind comportamentele de vaccinare COVID-19 ale personalului medical: acceptarea vaccinării, recomandarea vaccinării către pacienți și implicarea în livrarea serviciilor de vaccinare. Cercetarea se bazează pe interviuri și focus grupuri cu 378 de profesioniști din sănătate, desfășurate între decembrie 2020 și martie 2022, iar analiza este structurată pe modelul COM-B: capabilitate, oportunitate fizică și socială, motivație.Rezultatele arată că personalul medical a avut, în general, o atitudine favorabilă față de vaccinare și a perceput vaccinarea ca instrument esențial pentru controlul pandemiei. Totuși, au fost identificate bariere importante: lacune de informare, îngrijorări privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor, influența dezinformării, lipsa de încredere în dezvoltarea rapidă a vaccinurilor, suprasolicitarea profesională și dificultăți operaționale în organizarea serviciilor. Articolul recomandă intervenții integrate, precum instruire în comunicarea cu pacienții, sprijin managerial pentru sănătatea mintală a personalului medical și implicarea acestuia în reorganizarea serviciilor de vaccinare.
Citește mai mult
Una dintre cele mai grave crize umanitare din Europa modernă a început în februarie 2022 odată cu războiul din Ucraina, forțând oamenii să-și părăsească casele. UE, UNICEF și ONU au oferit sprijin refugiaților, iar în România monitorizarea situației acestora face parte din răspunsul continuu la criză. Cercetarea realizată în februarie-martie 2023 de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății a evaluat percepțiile populației românești față de persoanele strămutate din Ucraina și nevoile refugiaților ucraineni pentru integrarea în noile comunități. Scopul studiului a fost de a oferi actorilor implicați în răspunsul umanitar informații pentru planificarea intervențiilor și programelor de coeziune comunitară. Metodologia a inclus analize de social media, focus-grupuri și colectare de date prin chestionare online, obținându-se 405 răspunsuri de la români și 527 de la refugiați ucraineni.
Citește mai mult
La 24 februarie 2022, Federația Rusă a invadat Ucraina, declanșând cea mai mare criză umanitară din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, din cauza numărului mare de persoane care au fugit din calea războiului. Uniunea Europeană, statele sale membre și alte țări europene au oferit sprijin persoanelor strămutate din Ucraina. Organizația Națiunilor Unite s-a angajat, de asemenea, să acorde sprijin și asistență familiilor de refugiați. În România, sprijinirea refugiaților și evaluarea constantă a nevoilor acestora face parte din răspunsul continuu al UNICEF la criză. Cercetarea prezentată a fost realizată în iunie – august 2023, la un an și jumătate de la începutul conflictului, pentru a evalua percepția populației românești din comunitățile gazdă asupra persoanelor strămutate din Ucraina și a refugiaților ucraineni asupra propriilor nevoi pentru a participa mai mult la viața noilor lor comunități.
Citește mai mult
Raportul Runda 3 continuă analiza coeziunii sociale în contextul crizei ucrainene, urmărind evoluția percepțiilor românilor și ale persoanelor strămutate din Ucraina pe parcursul anului 2023. Cercetarea compară datele colectate în martie, iunie și noiembrie 2023 și analizează teme precum distanța socială, sprijinul oferit refugiaților, drepturile acestora, integrarea în comunitățile românești și sursele de informare. Studiul evidențiază o dinamică socială complexă: pe de o parte, o creștere a oboselii și a reticenței în rândul populației gazdă, iar pe de altă parte, eforturile persoanelor refugiate de a se adapta, de a învăța limba română, de a găsi un loc de muncă și de a construi o viață mai stabilă în România.
Citește mai mult
Raportul Runda 4, realizat în 2025, revine asupra temei coeziunii sociale la peste trei ani de la începutul războiului din Ucraina și analizează modul în care relația dintre comunitățile românești și persoanele strămutate din Ucraina a evoluat în timp. Studiul include atât perspectiva populației din România, cât și perspectiva refugiaților ucraineni, abordând teme precum integrarea, apartenența comunitară, accesul la servicii, sprijinul instituțional, percepțiile privind echitatea și oboseala informațională. Rezultatele arată că integrarea a avansat, dar rămâne un proces incomplet: românii își păstrează o anumită deschidere, însă aceasta este influențată de constrângeri economice și de suprasaturarea informațională, în timp ce persoanele refugiate își construiesc treptat legături locale, dar continuă să întâmpine dificultăți legate de limbă, ocupare și acces egal la servicii.
Citește mai mult
Articolul analizează modul în care publicul din România se raportează la dilema drepturi versus securitate, într-un context în care protecția vieții private, colectarea datelor personale, interceptările și restrângerea unor drepturi sunt teme importante pentru cultura de securitate. Cercetarea utilizează date din Barometrul culturii de securitate din România, realizat pe un eșantion național reprezentativ de 1.000 de respondenți, cu date culese în februarie 2018.Prin analiza cluster de tip K-means, autorii identifică trei profiluri atitudinale: un grup mai orientat spre drepturi și libertăți individuale, un grup care prioritizează securitatea și acceptă mai ușor restrângerea unor drepturi, respectiv un grup caracterizat prin neîncredere ridicată atât față de instituții, cât și față de colectarea datelor de către entități comerciale. Articolul este relevant pentru înțelegerea culturii de securitate, a încrederii instituționale și a modului în care cetățenii evaluează echilibrul dintre protecția drepturilor și nevoia de siguranță publică.
Citește mai mult
Articolul analizează modul în care tinerii din Generația Z folosesc telefonul mobil și ce semnificații personale și sociale atribuie acestui dispozitiv. Cercetarea are o componentă calitativă principală, bazată pe 12 interviuri, completată de un chestionar aplicat unui eșantion de 107 respondenți, pentru identificarea tendințelor generale privind utilizarea telefonului.Rezultatele arată că telefonul mobil este perceput de tineri atât ca instrument necesar de comunicare și acces rapid la informație, cât și ca spațiu de refugiu, siguranță, divertisment și gestionare a emoțiilor. Studiul evidențiază rolul social media în menținerea conexiunilor sociale, dar și riscurile asociate utilizării excesive: distragere, anxietate, comparație socială și dificultăți în comunicarea față în față. Articolul subliniază integrarea tot mai profundă a telefonului mobil în viața socială a tinerilor și relevanța acestuia ca obiect tehnologic, identitar și relațional.
Citește mai mult
Articolul analizează factorii de risc asociați deceselor prin rujeolă la copii în timpul epidemiei naționale de rujeolă din România din perioada 2016–2018. Studiul a utilizat date naționale de supraveghere și a inclus copii spitalizați cu rujeolă, cu vârsta sub 59 de luni: 50 de cazuri fatale și 250 de cazuri non-fatale, comparate după vârstă, sex, județ și mediu de rezidență.Rezultatele arată că majoritatea copiilor incluși nu primiseră o doză validă de vaccin cu componentă rujeolică, iar suplimentarea cu vitamina A după diagnostic a fost foarte redusă. În analiza multivariată, pneumonia ca o complicație a rujeolei a rămas principalul factor asociat cu riscul de deces. Articolul recomandă consolidarea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor în spitale, imunizarea personalului medical, spitalizarea doar a cazurilor severe, aplicarea recomandărilor OMS privind vitamina A și creșterea acoperirii vaccinale pentru reducerea complicațiilor și deceselor prin rujeolă în România.
Citește mai mult
Articolul analizează tuberculoza multidrog-rezistentă din România din perspectiva implicațiilor sociale ale bolii și a nevoilor pacienților pe durata tratamentului. După o prezentare a contextului teoretic și statistic privind tuberculoza, cercetarea se concentrează pe experiențele pacienților cu TB-MDR, de la diagnosticare și spitalizare până la revenirea în comunitate. Studiul este calitativ, bazat pe interviuri față în față cu zece pacienți și un medic pneumoftiziolog din Centrul MDR București. Rezultatele evidențiază nevoia de sprijin psihologic, asistență socială, informare clară despre boală și tratament, sprijin familial și intervenții care să reducă stigmatizarea, pierderea veniturilor și izolarea socială. Articolul susține creșterea rolului serviciilor sociale și psihosociale în managementul tuberculozei rezistente la medicamente.
Citește mai mult
Articolul analizează tuberculoza ca problemă majoră de sănătate publică, cu accent pe legătura dintre vulnerabilitatea socio-economică, aderența la tratament și rolul stimulentelor financiare pentru pacienții cu tuberculoză multidrog-rezistentă și extensiv rezistentă. Textul combină o perspectivă socio-istorică asupra tuberculozei în România cu o analiză cantitativă pe un set de 914 cazuri de pacienți MDR-TB și XDR-TB. Rezultatele indică faptul că aderența la tratament rămâne o provocare importantă, iar stimulentele financiare pot contribui la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice, chiar dacă efectul observat este limitat și trebuie integrat într-o abordare mai amplă, centrată pe pacient, care să includă sprijin social, psihologic și economic.
Citește mai mult
Articolul analizează diferențele dintre mediul rural și mediul urban din România în ceea ce privește comportamentele de sănătate, factorii de risc și accesul la servicii de asistență medicală primară. Analiza utilizează date din Health Evaluation Survey / EHES România 2022, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică. Rezultatele arată că populația rurală are, în general, niveluri mai scăzute de educație și venituri, rate mai ridicate de consum episodic excesiv de alcool, hipertensiune arterială, suprapondere/obezitate și glicemie à jeun crescută. În mediul urban sunt mai frecvente fumatul, consumul zilnic de alcool și hipercolesterolemia. Articolul subliniază necesitatea unor campanii țintite de educație pentru sănătate și a unor strategii sustenabile pentru sănătatea rurală, în special în prevenție și promovarea sănătății.
Citește mai mult
Articolul analizează percepțiile și atitudinile populației europene față de vaccinare, folosind datele Eurobarometer 91.2 / 2019. Pe baza unei analize de tip k-means clustering, autoarea clasifică respondenții europeni în patru profiluri atitudinale, de la categoria scepticilor până la grupul pro-vaccinare. Studiul evidențiază diferențe relevante între țări și regiuni europene, arătând că atitudinile față de vaccinare sunt influențate de nivelul de informare, sursele de încredere, educație, mediul de rezidență și contextul socio-regional. Rezultatele pot sprijini adaptarea politicilor publice și a campaniilor de informare privind vaccinarea la profilurile specifice ale populației.
Citește mai multAlătură-te unei comunități de profesioniști și specialiști care susțin misiunea ARPS și contribuie la dezvoltarea inițiativelor asociației. Ca membru, poți participa la activități, consultări, proiecte și grupuri de lucru, în funcție de experiența și disponibilitatea ta.
Înscrie-te acumAi o idee, o întrebare sau o propunere de colaborare? Scrie-ne și hai să vedem cum putem construi împreună proiecte, parteneriate sau inițiative relevante pentru sănătatea și dezvoltarea comunităților.
Contactează-ne