Direcții strategice ARPS 2025–2030

Prezentul document nu reprezintă planul strategic al ARPS pentru perioada 2025–2030 și nu substituie procesul formal de elaborare, consultare, aprobare și operaționalizare a acestuia. Documentul propune un cadru de orientare strategică, menit să clarifice liniile directoare care pot sta la baza viitorului plan strategic al organizației.

Rolul său este de a formula, într-o manieră coerentă, principalele direcții de dezvoltare programatică, instituțională și organizațională ale ARPS pentru următoarea etapă de evoluție. Aceste direcții vor putea fi ulterior detaliate prin obiective strategice, programe, rezultate așteptate, indicatori, responsabilități, calendar, bugete și mecanisme de monitorizare.

Documentul pleacă de la experiența acumulată de ARPS în peste două decenii de activitate, de la portofoliul extins de proiecte, de la mandatul statutar actualizat al organizației și de la nevoia de a consolida un model organizațional mai matur, mai vizibil și mai sustenabil.

În perioada 2025–2030, ARPS intră într-o etapă de dezvoltare în care experiența acumulată, capacitatea tehnică și portofoliul diversificat de proiecte trebuie transformate într-o arhitectură organizațională mai clară, mai stabilă și mai orientată spre impact si sustenabilitate.

Organizația are deja o poziționare solidă în domenii precum sănătatea publică, cercetarea socială și medicală, comunicarea pentru sănătate, educația, incluziunea socială, migrația, formarea profesională și dezvoltarea de soluții digitale. Totodată, ARPS are capacitatea de a lucra atât la nivel comunitar și local, cât și în parteneriate naționale și internaționale, cu instituții publice, organizații neguvernamentale, universități, societăți medicale, asociații de pacienți, finanțatori publici și privați.

Noua etapă strategică presupune trecerea de la o organizație puternic orientată spre proiecte la o organizație cu programe strategice clare, servicii proprii dezvoltate, capacitate instituțională consolidată și o poziționare publică mai vizibilă. Această tranziție nu înseamnă abandonarea modelului de proiecte, ci integrarea acestuia într-o construcție mai amplă, în care fiecare proiect contribuie la o direcție programatică, la consolidarea expertizei și la dezvoltarea sustenabilă a organizației.

În același timp, perioada 2025–2030 va fi marcată de oportunități și riscuri. Pe de o parte, fondurile europene, programele naționale, granturile internaționale, parteneriatele public-private și interesul crescut pentru servicii integrate creează un context favorabil extinderii. Pe de altă parte, dependența excesivă de ciclurile competitive de finanțare, creșterea complexității administrative, presiunea asupra resurselor umane și nevoia de conformare la standarde tot mai ridicate impun o abordare mai prudentă, mai structurată și mai orientată spre sustenabilitate.

Ambiția ARPS pentru perioada 2025–2030 este de a se consolida ca una dintre cele mai relevante, solide și credibile organizații din România în domeniile sale de intervenție, capabilă să combine expertiza tehnică, intervenția directă, cercetarea aplicată, comunicarea publică, dezvoltarea de servicii și contribuția la politici publice.

ARPS urmărește să devină un partener de referință pentru instituții, comunități, finanțatori și organizații care caută soluții serioase, aplicate și bine administrate în sănătate, servicii sociale, educație, formare, cercetare, incluziune, migrație, transformare digitală și politici publice.

Această ambiție presupune o creștere programatică atent gestionată, o consolidare instituțională reală și o dezvoltare progresivă a unor servicii proprii cu impact direct asupra beneficiarilor. În centrul acestei etape se află ideea de impact: impact asupra persoanelor, asupra comunităților, asupra sistemelor de servicii și asupra modului în care politicile publice răspund nevoilor reale ale populației.

Viitorul plan strategic al ARPS ar trebui să fie construit pe un set de principii clare, care să orienteze atât selecția priorităților, cât și modul de implementare a intervențiilor.

Impact real și măsurabil. Intervențiile ARPS trebuie să urmărească schimbări relevante pentru beneficiari, comunități și instituții, nu doar realizarea formală a unor activități. Programele viitoare ar trebui să includă mecanisme de monitorizare, evaluare și învățare organizațională.

Abordare integrată. ARPS are un profil care permite combinarea sănătății, serviciilor sociale, educației, ocupării, cercetării, comunicării și tehnologiei. Această capacitate trebuie folosită pentru dezvoltarea unor intervenții care răspund simultan mai multor tipuri de vulnerabilitate.

Orientare către grupuri vulnerabile. Accesul persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, servicii sociale, educație, sprijin comunitar și oportunități de integrare trebuie să rămână o direcție centrală. Prioritatea nu trebuie definită doar prin categorii administrative, ci prin nevoi reale, bariere de acces și risc de excluziune.

Lucru bazat pe date și dovezi. Cercetarea, analiza de nevoi, evaluarea și utilizarea datelor trebuie să devină elemente structurale ale modului în care ARPS proiectează, implementează și comunică intervențiile sale.

Calitate, etică și responsabilitate. Extinderea organizației trebuie însoțită de proceduri clare, standarde de calitate, protecția datelor, etică, integritate, politici de safeguarding, transparență și responsabilitate față de beneficiari, finanțatori, parteneri și comunități.

Sustenabilitate. Direcțiile viitoare trebuie să reducă dependența exclusivă de finanțări competitive pe termen scurt și să dezvolte surse mai diverse de finanțare, inclusiv servicii proprii, economie socială, parteneriate private, granturi internaționale și mecanisme de mobilizare comunitară.

Parteneriat și co-creare. ARPS trebuie să își consolideze rolul de organizație capabilă să lucreze în rețele, alianțe și parteneriate, inclusiv cu instituții publice, ONG-uri, universități, societăți medicale, mediul privat și comunități locale.

Inovație practică. Inovația nu trebuie tratată ca un scop în sine, ci ca un mod de a produce soluții mai eficiente, mai accesibile și mai adaptate contextului. Tehnologia, digitalizarea și soluțiile software trebuie integrate acolo unde pot îmbunătăți accesul, calitatea, coordonarea și eficiența intervențiilor.

Direcția 1. Consolidarea poziționării ARPS ca organizație de referință

ARPS ar trebui să își asume explicit o poziționare națională și, acolo unde este relevant, europeană, ca organizație cu expertiză aplicată în sănătate publică, servicii socio-medicale, educație, cercetare, comunicare și politici publice.

Această poziționare trebuie susținută printr-o identitate publică mai clară, o comunicare coerentă și o prezență activă în spațiile în care se discută politici, programe, finanțări și modele de intervenție. ARPS trebuie să fie vizibilă nu doar ca implementator de proiecte, ci ca organizație care produce cunoaștere, propune soluții, dezvoltă servicii și contribuie la modernizarea sistemelor publice.

În perioada 2025–2030, ARPS ar putea să își consolideze poziția prin:

• definirea unui profil public mai clar, centrat pe sănătate, servicii integrate, cercetare, educație, incluziune și politici publice;
• participarea mai activă la consultări publice, grupuri de lucru, dezbateri și procese de planificare strategică;
• publicarea de analize, rapoarte, policy briefs, ghiduri și poziții instituționale;
• dezvoltarea unui portofoliu vizibil de proiecte, servicii, rezultate și studii de caz;
• consolidarea prezenței online, a comunicării instituționale și a reputației organizației.

Direcția 2. Dezvoltarea unui model programatic integrat

Una dintre principalele direcții pentru perioada 2025–2030 este trecerea de la o structură predominant organizată în jurul proiectelor la o structură programatică mai clară. Proiectele rămân instrumente importante de finanțare și implementare, dar ele ar trebui grupate în programe strategice coerente, cu obiective, rezultate și linii de expertiză cumulative.

Un posibil cadru programatic ar putea include următoarele arii:

• sănătate publică, prevenție, screening și suport pentru pacienți;
• servicii medicale și medico-sociale directe;
• protecție socială, servicii comunitare și incluziune;
• educație, competențe și formare profesională;
• cercetare, date, inovare și transformare digitală;
• politici publice, advocacy, integritate și bună guvernanță;
• migrație, integrare și sprijin pentru comunități vulnerabile;
• mediu, sustenabilitate și reziliență comunitară.

Această structurare ar permite ARPS să comunice mai bine ce face, să aloce mai eficient resursele interne, să dezvolte echipe specializate și să construiască expertiză cumulativă. În același timp, ar ajuta organizația să evite dispersia tematică și să conecteze mai clar fiecare proiect la o direcție strategică.

Direcția 3. Dezvoltarea serviciilor medicale și medico-sociale directe

Un pilon important al noii etape strategice îl reprezintă implicarea tot mai activă a ARPS în furnizarea directă de servicii medicale, medico-sociale și comunitare.

Operaționalizarea Centrului de Îngrijiri Paliative Maia poate deveni un reper major în această direcție, nu doar ca infrastructură și serviciu, ci ca model integrat de îngrijire, demnitate, sprijin pentru pacienți și familii și colaborare între sectorul neguvernamental, sistemul medical și comunitate.

Pe lângă îngrijirile paliative, ARPS poate explora dezvoltarea unor servicii proprii sau în parteneriat în domenii precum:

• adicții, prevenție, tratament, recuperare și reintegrare socială;
• servicii medicale ambulatorii și clinici cu orientare comunitară;
• servicii de prevenție, screening și diagnostic precoce;
• sprijin pentru pacienți cronici și aparținători;
• sănătate mintală, consiliere și suport psihosocial;
• asistență medicală și socială la domiciliu;
• caravane și unități mobile pentru comunități rurale sau greu accesibile;
• servicii integrate pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și persoane aflate în situații de vulnerabilitate.

Această direcție trebuie dezvoltată prudent, pe baza unei analize clare a nevoilor, a resurselor disponibile, a cerințelor de autorizare și acreditare, a sustenabilității financiare și a capacității manageriale. Furnizarea directă de servicii poate aduce ARPS mai aproape de beneficiari, dar presupune standarde ridicate de calitate, responsabilitate profesională și management operațional.

Direcția 4. Consolidarea ARPS ca actor relevant în sănătate publică, prevenție și screening

ARPS are un profil puternic în domeniul programelor de screening, prevenție, comunicare pentru sănătate și mobilizare comunitară. Această experiență trebuie transformată într-o linie strategică distinctă, care să consolideze organizația ca actor de referință în proiectarea și implementarea de intervenții de sănătate publică.

În perioada 2025–2030, ARPS ar putea dezvolta această direcție prin:

• extinderea programelor de screening pentru boli oncologice, cardiovasculare, metabolice, renale, pulmonare și alte afecțiuni cu impact populațional;
• dezvoltarea de modele de mobilizare, informare și acompaniere a beneficiarilor;
• integrarea medicilor de familie, a asistenților medicali comunitari, a mediatorilor sanitari și a organizațiilor locale în intervenții de prevenție;
• dezvoltarea de instrumente digitale pentru înscriere, urmărire, comunicare și raportare;
• elaborarea de modele de intervenție adaptate populațiilor vulnerabile, rurale sau greu accesibile;
• conectarea cercetării, comunicării și intervenției directe în programe cu impact demonstrabil.

ARPS ar trebui să continue să dezvolte proiecte care combină depistarea precoce, educația pentru sănătate, accesul la servicii, navigarea pacientului și sprijinul pentru menținerea aderenței la recomandări medicale.

Direcția 5. Dezvoltarea serviciilor sociale și comunitare integrate

ARPS are un mandat larg și o experiență relevantă în intervenții sociale, comunitare și medico-sociale. În perioada 2025–2030, organizația poate consolida această zonă prin dezvoltarea unor modele integrate de servicii pentru persoane și comunități aflate în situații de vulnerabilitate.

Direcția ar trebui să urmărească trecerea de la intervenții punctuale la servicii și programe care combină evaluarea nevoilor, consilierea, sprijinul social, accesul la sănătate, educația, formarea și acompanierea în relația cu instituțiile.

Prioritățile posibile includ:

• centre comunitare integrate și centre multifuncționale;
• servicii pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, familii vulnerabile și copii expuși riscului de excluziune;
• servicii pentru persoane afectate de adicții, violență, sărăcie, lipsa locuinței sau marginalizare;
• intervenții pentru comunități rurale, comunități rome, migranți, refugiați și alte grupuri cu acces redus la servicii;
• mecanisme de lucru cu autorități locale, furnizori de servicii și organizații comunitare;
• dezvoltarea voluntariatului și a implicării comunitare ca resursă complementară.

ARPS poate utiliza această direcție pentru a testa și demonstra modele de servicii integrate care pot fi ulterior replicate, finanțate sau preluate în politici publice.

Direcția 6. Educație, competențe și formare profesională

Educația, formarea și dezvoltarea competențelor ar trebui să rămână o direcție strategică importantă, atât ca domeniu de intervenție în sine, cât și ca instrument transversal pentru sănătate, incluziune, ocupare și dezvoltare comunitară.

ARPS poate continua să dezvolte programe de educație formală, non-formală și informală, cu accent pe acces, relevanță, competențe practice și incluziune. O zonă cu potențial ridicat este formarea profesională pentru adulți, inclusiv competențele digitale, reconversia profesională, consilierea vocațională și sprijinul pentru integrarea pe piața muncii.

În același timp, ARPS poate dezvolta programe de formare pentru profesioniști din sănătate, educație și servicii sociale, folosind experiența sa de lucru cu medici, asistenți medicali, asistenți comunitari, mediatori sanitari, mediatori școlari, cadre didactice și personal din instituții publice.

Direcția poate include:

• programe de formare profesională și competențe digitale;
• stagii de practică, internshipuri și programe pentru tineri;
• educație pentru sănătate și alfabetizare în sănătate;
• formare pentru profesioniști din domeniile medical, social și educațional;
• educație civică, gândire critică și participare comunitară;
• programe de învățare adaptate persoanelor vulnerabile sau cu acces limitat la educație.

Direcția 7. Cercetare, date, inovare și soluții digitale

Cercetarea și inovarea trebuie să devină una dintre axele centrale ale identității ARPS. Organizația are capacitatea de a combina cercetarea socială, cercetarea în sănătate, analiza de nevoi, evaluarea programelor, dezvoltarea de baze de date, soluții digitale și comunicare publică.

În perioada 2025–2030, ARPS poate dezvolta o direcție mai coerentă de cercetare și inovare aplicată, orientată către probleme reale ale sistemelor de sănătate, sociale și educaționale.

Această direcție poate include:

• studii de nevoi, studii de prevalență, cercetări sociale și cercetări în sănătate publică;
• evaluări de programe, servicii și politici publice;
• dezvoltarea de registre, platforme, aplicații și instrumente digitale;
• utilizarea datelor pentru îmbunătățirea accesului, managementului de caz, raportării și monitorizării;
• dezvoltarea de instrumente de comunicare, mobilizare și feedback din partea beneficiarilor;
• participarea la consorții de cercetare naționale și internaționale;
• publicarea de rapoarte, analize și recomandări bazate pe date.

ARPS poate construi în jurul acestei direcții o identitate de organizație care nu doar implementează proiecte, ci produce cunoaștere aplicată și soluții transferabile.

Direcția 8. Politici publice, advocacy, integritate și bună guvernanță

ARPS trebuie să își consolideze rolul de organizație care contribuie la dezvoltarea, ajustarea și monitorizarea politicilor publice în domeniile sale de expertiză. Această direcție este importantă pentru a transforma prin advocacy experiența din teren, cercetarea și rezultatele proiectelor în propuneri concrete pentru instituții și decidenți.

În perioada 2025–2030, ARPS poate dezvolta o capacitate mai structurată de advocacy și politici publice, prin:

• monitorizarea politicilor și strategiilor publice relevante;
• elaborarea de poziții instituționale, propuneri, memorii și policy briefs;
• participarea la consultări publice și grupuri de lucru;
• dezvoltarea de parteneriate cu instituții publice, universități, societăți profesionale și alte ONG-uri;
• promovarea unor teme precum accesul echitabil la servicii, prevenția, screeningul, serviciile integrate, sănătatea comunitară, îngrijirile paliative, adicțiile, competențele digitale, incluziunea socială și protecția grupurilor vulnerabile;
• implicarea în inițiative de transparență, integritate și monitorizare independentă.

Această direcție ar trebui să fie conectată direct cu cercetarea, comunicarea și experiența operațională a ARPS, astfel încât pozițiile publice ale organizației să fie credibile, bine argumentate și utile decidenților.

Direcția 9. Consolidarea parteneriatelor și colaborarea internațională

ARPS are deja un istoric important de parteneriate cu instituții publice, organizații internaționale, finanțatori, universități, ONG-uri, societăți medicale și asociații de pacienți. În perioada 2025–2030, aceste parteneriate trebuie consolidate, diversificate și integrate într-o strategie relațională mai clară.

Parteneriatele nu trebuie privite doar ca modalități de accesare a unor finanțări, ci ca mecanisme de construire a impactului, transferului de cunoaștere, accesului la comunități, legitimității publice și sustenabilității.

Direcția poate include:

• dezvoltarea de parteneriate strategice cu instituții publice centrale și locale;
• consolidarea colaborării cu organizații internaționale și rețele europene;
• parteneriate cu universități și institute de cercetare;
• colaborări cu societăți medicale, organizații profesionale și asociații de pacienți;
• parteneriate cu ONG-uri din domeniile sănătății, educației, socialului, migrației și drepturilor omului;
• dezvoltarea de consorții pentru proiecte europene și internaționale;
• parteneriate cu mediul privat în zone compatibile cu misiunea ARPS.

Internaționalizarea trebuie abordată gradual, prin proiecte, consorții, rețele, schimburi de bune practici și participarea la finanțări care permit ARPS să își valorifice expertiza din România în contexte europene sau regionale.

Direcția 10. Sustenabilitate financiară, mobilizare de resurse și economie socială

Unul dintre cele mai importante obiective de fond pentru perioada 2025–2030 trebuie să fie consolidarea sustenabilității financiare. ARPS are o experiență semnificativă în accesarea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene și granturi, însă dependența excesivă de aceste surse poate crea riscuri de continuitate.

Viitorul plan strategic ar trebui să includă o direcție distinctă privind mobilizarea de resurse și diversificarea finanțărilor. Aceasta ar putea include:

• granturi europene, naționale și internaționale;
• programe de cercetare și inovare;
• finanțări private și corporate;
• sponsorizări, donații și campanii de fundraising;
• servicii proprii compatibile cu misiunea organizației;
• economie socială și structuri generatoare de venit;
• parteneriate public-private;
• contribuții din proiecte care susțin dezvoltarea instituțională.

O direcție cu potențial deosebit este dezvoltarea unor servicii medicale, medico-sociale, de formare, cercetare, consultanță și soluții digitale care pot contribui la autofinanțare, fără a deturna organizația de la misiunea sa. Aceste activități trebuie gândite cu prudență, cu modele financiare clare, analiză de risc, conformare juridică și separare adecvată între activitățile non-profit, activitățile economice și eventualele structuri de economie socială.

Direcția 11. Consolidarea instituțională și profesionalizarea managementului intern

Creșterea ARPS trebuie susținută de o consolidare internă proporțională. O organizație cu proiecte mari, servicii directe, parteneriate multiple și standarde ridicate are nevoie de mecanisme de guvernanță, management și control intern clare.

Această direcție ar trebui să includă:

• clarificarea structurii organizaționale și a principalelor departamente sau echipe;
• definirea rolurilor, responsabilităților și fluxurilor decizionale;
• consolidarea managementului financiar și a managementului de proiect;
• dezvoltarea mecanismelor de planificare, raportare și control intern;
• actualizarea și aplicarea procedurilor interne;
• profesionalizarea funcțiilor de HR, achiziții, juridic, financiar, comunicare, IT, monitorizare și evaluare;
• consolidarea politicilor de etică, integritate, protecția datelor, safeguarding, prevenirea conflictelor de interese și protecția beneficiarilor;
• dezvoltarea capacității echipelor prin formare, mentorat și instrumente de lucru comune.

Această direcție este esențială pentru ca ARPS să poată administra programe mai complexe, servicii proprii și parteneriate de nivel înalt fără a pierde coerența, calitatea și controlul asupra riscurilor.

Direcția 12. Comunicare, reputație și vizibilitate publică

Pentru perioada 2025–2030, comunicarea trebuie tratată ca funcție strategică, nu doar ca suport pentru proiecte. ARPS are nevoie de o comunicare instituțională mai consecventă, mai clară și mai orientată spre reputație, impact și poziționare.

Comunicarea trebuie să transmită mai bine cine este ARPS, ce expertiză are, ce rezultate a produs, ce servicii dezvoltă și ce contribuție aduce la nivelul societății. Aceasta este importantă atât pentru publicul larg, cât și pentru finanțatori, instituții, parteneri, beneficiari, profesioniști și comunități.

Direcția poate include:

• consolidarea website-ului ca platformă principală de prezentare a organizației;
• publicarea structurată a proiectelor, publicațiilor, rezultatelor, rapoartelor și resurselor;
• dezvoltarea unei arhitecturi editoriale pentru știri, articole, testimoniale, studii de caz și poziții publice;
• comunicarea coerentă a domeniilor de activitate și a programelor strategice;
• creșterea vizibilității experților, echipei și parteneriatelor;
• utilizarea canalelor sociale într-un mod mai consecvent și mai profesionist;
• dezvoltarea de materiale instituționale adaptate pentru finanțatori, parteneri, comunități și media.

Comunicarea trebuie să rămână sobră, credibilă și orientată spre date, dar suficient de clară și accesibilă pentru a arăta relevanța publică a organizației.

Pe lângă direcțiile strategice principale, viitorul plan strategic ar trebui să includă câteva teme transversale care să se regăsească în toate ariile de activitate.

Echitate și acces. Toate programele ar trebui analizate din perspectiva accesului real al beneficiarilor, mai ales al celor aflați în comunități rurale, sărace, izolate sau subdeservite.

Participare și feedback. Beneficiarii, comunitățile și profesioniștii implicați trebuie consultați în proiectarea și evaluarea intervențiilor. Feedbackul trebuie folosit ca instrument de îmbunătățire.

Date și evaluare. Fiecare program strategic ar trebui să includă indicatori, instrumente de colectare a datelor monitorizare și evaluare și mecanisme de învățare.

Digitalizare responsabilă. Soluțiile digitale trebuie dezvoltate cu atenție la protecția datelor, securitate, accesibilitate și utilitate practică.

Calitate și siguranță. Serviciile directe trebuie să includă standarde profesionale, proceduri, mecanisme de raportare și monitorizare a calității.

Etică, integritate și transparență. Organizația trebuie să își consolideze cultura internă de integritate, prevenirea conflictelor de interese, gestionarea riscurilor și transparența decizională.

Sustenabilitate financiară și instituțională. Fiecare direcție programatică trebuie evaluată și din perspectiva resurselor necesare, a riscurilor și a continuității.

Comunicare publică și reputație. Fiecare program ar trebui să genereze nu doar rezultate operaționale, ci și cunoaștere, exemple de bună practică și conținut public relevant.

Viitorul plan strategic al ARPS ar trebui să pornească de la aceste linii directoare și să le transforme într-un document operațional, asumat instituțional. Procesul de elaborare ar trebui să includă o etapă de analiză internă, consultări cu echipa și partenerii relevanți, prioritizarea direcțiilor, formularea obiectivelor strategice și definirea unui cadru de implementare.

Planul strategic ar trebui să răspundă cel puțin la următoarele întrebări:

• Care sunt cele mai importante domenii programatice ale ARPS pentru 2027–2035?
• Ce servicii proprii dorește ARPS să dezvolte și în ce ritm?
• Cum se va organiza intern ARPS pentru a susține aceste direcții?
• Ce capacități trebuie consolidate prioritar?
• Ce tipuri de parteneriate sunt strategice?
• Ce surse de finanțare trebuie diversificate?
• Ce rezultate și indicatori vor arăta că ARPS a progresat?
• Cum va fi monitorizat și actualizat planul strategic?

Planul strategic ar trebui să fie suficient de ambițios pentru a reflecta potențialul ARPS, dar suficient de realist pentru a putea fi implementat. El trebuie să păstreze echilibrul între extindere și consolidare, între intervenție directă și influență sistemică, între proiecte finanțate și servicii proprii, între vizibilitate publică și rigoare instituțională.

În perioada 2025–2030, ARPS își propune să intre într-o etapă de consolidare și dezvoltare strategică, prin transformarea experienței acumulate într-un model organizațional mai integrat, mai vizibil și mai sustenabil. Organizația va urmări să își consolideze rolul de actor de referință în sănătate, servicii sociale, educație, cercetare, comunicare și politici publice, dezvoltând programe și servicii cu impact direct asupra oamenilor și comunităților.

O prioritate majoră va fi dezvoltarea capacității de furnizare directă de servicii medicale, medico-sociale și comunitare, inclusiv prin operaționalizarea Centrului de Îngrijiri Paliative Maia și prin explorarea unor noi inițiative în domeniul adicțiilor, prevenției, screeningului, sănătății mintale și serviciilor integrate pentru grupuri vulnerabile.

În paralel, ARPS va urmări să își întărească rolul de organizație de resurse, expertiză și încredere, capabilă să producă cercetare aplicată, soluții digitale, programe de formare, campanii de comunicare și contribuții relevante la politici publice. Dezvoltarea viitoare va fi susținută de parteneriate strategice, diversificarea surselor de finanțare, consolidarea guvernanței interne și comunicarea mai clară a rezultatelor și valorii adăugate pe care ARPS o aduce societății.

Prin aceste direcții, ARPS urmărește să își transforme experiența în impact durabil, expertiza în servicii și soluții, iar portofoliul de proiecte într-o platformă coerentă de dezvoltare instituțională și contribuție publică.